MAE Reforsa Estratéjia Desentralizasaun nu’udar xave ba susesu Merenda Eskolár iha semináriu Internasionál CPLP

Segunda Feira, 04 Maiu, 2026—MAE marka prezensa importante iha,(IV) Semináriu Internasionál kona-ba Prátika Di’ak Alimentasaun Eskolár iha Komunidade País de Língua Portuguesa (CPLP).

Eventu ne’e hala’o iha Salaun Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEC), Dili, sai fatin ba Timor-Leste atu reafirma ninia vizaun estratéjika ba Merenda Eskolár liu husi dalan Desentralizasaun Administratíva.

Iha biban ne’e, Diretór-Jerál Desentralizasaun no Governu Lokál, António Augusto Guterres, aprezenta materia kobre pontu xave sira kona-ba implementasaun programa ne’e iha territóriu laran.

Iha diskusaun ne’e ko’alia mos kona-ba Baze Legál no Meta Nutrisaun Implementasaun Programa Merenda Eskolár (PME) bazeia ba enkuadramentu legál ne’ebé forte, no liu liu Dekretu-Lei Nu. 61/2022 no Dekretu Governu Nu. 3/2025. Alende ne’e, MAE subliña mós Dekretu-Lei Nu. 34/2025 ne’ebé delega kbiit ba Autoridade Munisipál sira atu jere edukasaunpré-eskolár no ensinu báziku, inklui Merenda Eskolár.

Governu iha meta klaru atu garante katak estudante na’in 314.052 iha nasaun laran simu refreisaun diária ne’ebé saudável, ekilibradu, no nutritivu. Objetivu prinsipál mak atu hamenus taxa má-nutrisaun, prevene abandonu eskolár, no hamenus karga pobreza ba família sira.

Apoiu ba Ekonomia Lokál no Grupu Implementadór MAE subliña katak 75% husi ai-han ne’ebé uza iha eskola sira tenke sosa husi agrikultór familiár sira iha suku laran. Inisiativa ne’e garante katak osan husi merenda eskolár sirkula iha baze hodi dudu ekonomia povu nian. Ba implementasaun iha terrenu, PME involve Diretór Eskola sira, Suku, Konsellu Suku, no Grupu Komunitáriu sira hanesan Asosiasaun Inan-Aman, maske balu seidauk iha personalidade jurídika.

Dezafiu no Realidade iha Terrenu Maske iha progresu, MAE mós onestu hodi identifika dezafiu krítiku sira ne’ebé sei enfrenta, hanesan infraestrutura (koziña no refeitóriu), ekipamentu ne’ebé seidauk to’o, no kestaun saneamentu ho bee moos ne’ebé seidauk seguru iha eskola balu. Dezafiu sira-ne’e sai hanesan baze ba rekomendasaun prinsipál sira hodi hadi’a alokasaun OGE iha tinan 2024 to’o 2026.

Partisipasaun Másimu husi Foka-Pontu CPLP no Parseiru sira Semináriu altu nível ne’e lidera husi Ministra Edukasaun, Sra.Dulce de Jesus Soares, ne’ebé akompaña husi mos reprezentante sira husi liña ministeriál relevante sira.

Eventu ne’e konta ho partisipasaun másimu husi foka-pontu edukasaun nian husi nasaun membru CPLP sia (9) hanesan: Angola, Brazíl, Cabu-Verde, Guinne -Bissau, Guinne-Ekuatoriál, Mocambique, Portugál, São Tomé no Prínsipe, no Timor-Leste.

Aleinde delegasaun ofisiál sira, prezensa mós husi:Sekretariadu Estadu CPLP no Peritu sira: Ne’ebé fahe esperiénsia tékniku kona-ba padraun alimentasaun eskolár iha kbiit internasionál.

Parseiru Dezenvolvimentu: Reprezentante husi PAM/WFP, UNICEF, Organizasaun Internasionál Traballu (ILO), no FAO, ne’ebé fó apoiu tékniku ba sustentabilidade merenda eskolár.

Lideransa Lokál no Sosiedade Sivíl: Prezidente Autoridade Munisípiu sira, Diretór Eskola sira, reprezentante Asosiasaun Inan-Aman (AIPES), no mós ONG sira ne’ebé servisu iha área seguransa ai-han. Konkluzaun Liuhusi desentralizasaun administratíva, Timor-Leste reafirma katak podér lokál mak sai xave prinsipál ba monitorizasaun ne’ebé besik, transparente, no lalais, hodi garante katak labarik hotu iha asesu ba alimentasaun ne’ebé dignu hodi apoiu sira-nia aprendizajen

# Hotu

#Medi@Mae_2026